Deşi o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, judeţul Giurgiu dispune totuşi de un potenţial turistic important şi variat. În judeţul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic.

Strada Tabiei - ruinele fortificatiei Tabiei

Catedrala Adormirea Maicii Domnului - Construită între anii 1847-1851 în stil bizantin,

deţinătoare a unei importante colecţii de icoane pe lemn şi obiecte de cult din lemn

Gara centrala - prima gara din Tara Romaneasca

Turnul Ceasornicului - Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în 

vremea când Giurgiu era raia turcească, ce servea ca foişor de foc şi post de observaţie

Biserica Greco-Catolica - pictata de pictorul national Tatarascu

Centru cultural Ion Vinea

Ateneul

Schitul Sf. Nicolae

Gradina Alei - printre primele gradini publice realizate in Romania

Ruinele cetatii medievale

Podul Bizetz - construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar construit în curbă din Europa,   

Portul Ramadan

Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe)

Portul Giurgiu si faleza

Mănăstirea Comana - Mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Ţepeş şi

refăcută de Radu Şerban Basarab în anii 1588-1589

Muzeul de la Călugăreni - La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de

mult graniţele ţării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934 1935

în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul

lui Mihai Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai         

monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul

Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

Rezervaţia din pădurea Comana - este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei

specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului 

românesc, în luna mai desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”.

La Herăşti se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII-lea.Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi amenajat ca muzeu de etnografie şi artă popularăse află în comuna Floreşti Stoeneşti. Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.

La Frăteşti se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul şcolar Dacia”- deoarece o

parte importantă din vestigiile materiale aparţin geto-dacilor, dovedindu-se astfel

continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înfiinţat în anul 1967 este structurat pe mai multe secţii predominantă fiind secţia de arheologie-istorie.

Podul peste Dunăre numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunăre care leagă România şi Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferată cel de jos şi şosea cel de sus) în anii 1952-1954.. Viaductele de acces şi podul propriu-zis însumează 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrală fiind mobilă şi putându-se ridica pentru a lăsa sub pod o înălţime liberă de 24 m.